1. Propaganda comunist?în presa Republicii Sovietice SocialisteMoldovene?ti (1940-1941)a)Definireatemei Una dintre celemai dramatice pagini ale totalitarismului bol?evic în RSS Moldoveneasc? oconstituie dezna?ionalizarea popula?iei b??tina?e început? înc? de ?arism ?ipracticat? ca politic? de stat de c?tre puterea sovietic?. Direc?ia principal?a ofensivei regimului totalitar în sfera vie?ii spirituale în RSSM aconstituit-o eroziunea con?tiin?ei na?ionale a românilor moldoveni. Autorit??ilecomuniste fiind con?tiente de impactul major pe care îl poate avea mass-mediaasupra popula?iei a acordat aten?ia prioritar?dezvolt?rii acesteia pe teritoriile anexate for?at în urma pactului Molotov-Ribbentrop la 23 august 1939, inclusivîn teritoriile române?ti ale Moldovei de la Est de Prut. Am ales aceast? tem? pentru a demonstra puterea presei în perioada RSSMcare a urmat drept scop deformarea realit??ii înconjur?toare, rusificarea ?izdrobirea spiritului de na?iune prin instaurarea cenzurii ?i monopoliz?riimass-mediei.
Astfel, din cauza ac?iunilor menite s? creeze o dubl? realitateprin prisma articolelor antiromâne?ti ?i antieuropene, popula?ia secolului XXIsufer? de lipsa de documentare ?i pierderea identit??ii na?ionale. 2. Literaturacitit? pe tema aleas?:1.În scopul unei trat?rimai ample a tematicii de cercetare, sunt in curs de utilizare , presa timpuluieditat? la Chi?in?u, Moscova ?i Bucure?ti:a)Izvestia (ro :„?tirea” ru: “????????”) – este un cotidian rusesc de larg? circula?ie fondat pe13 martie 1917. Ini?ial, ziarul exprima punctul de vedere al men?evicilor ?i alpartidului Social- Revolu?ionar. Dup? cel de-al doilea Congres Unional alSovieticilor, Izvestia a devenit un ziar oficial al guverunului sovietic.Ziarul era alc?tuit din 4 pagini ?i con?inea rubrici cu nout??ile din fostele??ri CSI. La fel, Izvestia, exprima punctele de vedere oficiale ale guvernuluisovietic a?a cum erau publicate de c?tre Prezidiul Sovietic Suprem al URSS.
b) Pravda („Adev?rul”):Ziarul Pravda este un ziar sovieticcelebru între anii 1917-1991, fondat caziar al muncitorilor de c?tre bol?evici în Sankt Petersburg în anul 1913.Începând cu anul 1918, ziarul devenise un “organ” al Partidului Comunist al UniuniiSovietice, un canal prin care era anun?at? politica oficial? ?i schimb?rileacesteia.Întimpul epocii sovietice cotidianul Pravda îndeplinea rolul de purt?tor de cuvântoficialal Partidului Comunist Prezidiul Sovietului Suprem al URSS. c) Basarabia Sovietic?:Imediat dup? ocuparea Moldovei de laEst de Prut de c?tre Armata Ro?ie deja la 30 iunie 1940, în a treia zi deocupa?ie, a ap?rut primul num?r al ziarului „Basarabia Sovietic?”, în limbileromân? ?i rus?, care ini?ial a fost distribuit gratis. Noua edi?ie periodic?distribuit? pe întreg teritoriul dintre Nistru ?i Prut, avea patru pagini,con?inutul materialelor de limb? român? fiind identic cu cel de limb? rus?.Acest ziar a ap?rut timp de trei luni iulie-septembrie 1940 (77 edi?ii), pepaginile c?ruia regimul comunist promova o ampl? campanie antiromâneasc?,paralel pream?rind „m?re?ia poporului sovietic ?i eforturile lui de salvare apopula?iei de jugul românesc”.
d)Moldova so?ialist? (cunoscut ?i sub numele: “Plugarul Ro?u”)Ziarulse edita în dou? limbi: român?, în baza grafiei chirilice ?i rus?. „MoldovaSo?ialist?” era considerat organul de pres? al Comitetului de Oblaste a PC U,Comitetului Or??enesc a PC U din Tiraspol ?i a Prezidiumului Sovietului Supremal deputa?ilor ?i truditorilor din RASSM. Ziarul MoldovaSo?ialist? avea drept scop înt?rirea hotarelor URSS având drept sarcin? dea introduce în concep?ia locuitorilor juste?ea politicii anexioniste promovatede URSS, totodat? fiind implantat? ura fa?? de românii de peste Prut prin maimulte lozinci (ex: „Tr?iasc? iubitulStalin ?i saratnicul lui – tovar??ul Molotov!” „Tr?iasc? politica de pa?e aguvernului sovietic!”) e)Colhoznicul Moldovei:O alt? tematic? abordat? de presaRSSM a constituit-o reflectarea transform?rilor social-economice.
Multiplearticole din ziarul Colhoznicul Moldovei erau destinate realiz?rilor ?i adapt?riiconform noilor cerin?e socialiste. Ziarul reflecta activitatea gospod?riilor colective ?i gospodarului în sine,oferindu-i sfaturi importante în cadrul lucrului în Colhozuri, sporindcre?terea muncitorilor necalifica?i ?i ardoare prelucr?rii de p?mânturi (ex: „Pr??itu?i plijitu în raionul Tiraspol”, „Pr??itul sfeclei de zah?r”). 2.
Presa ?i Cenzura în Basarabia,Documentar- Maria Dianov;Studiul “Presa ?icenzura în Basarabia” este o contribu?ie ?tiin?ific? original?, ce presupunevalorificarea unui pre?ios ?i voluminos corpus de documente . Propaganda esteprezentat? cu mijloace ?tiin?ifice ?i demonstra?ii relevante presei RSSMoldovene?ti.3. Degradarea sistemului de înv???mânt, mass-media ?ipersecu?iile religioase din Moldova de la est de Prut în timpul primei oupa?iisovietice- Mariana ??ranu;În cadrul acestuistudiu, este analizat? istoriografia sovietic? a c?ror subiecte vizeaz?evenimentele anilor 1940-1941. Analiza acestei lucr?ri ap?rute prin prisma mentalit??ii timpului denot? c? toate aveauun stil propagandist.
Concepteleimportante/ ipoteze din tema aleas?:1. Abordareapresei RSS Moldovene?ti ca un instrument de manipulare- Autorit??ilecomuniste au tratat presa ca fiind oarm? asupra gândirii popula?iei,,acordând aten?ie prioritar? dezvolt?rii acesteia pe teritoriul Basarabiei ?iTransnistriei.2. Rusificarea presei moldovene?ti prinînlocuirea alfabetului latin cu cel chirilic- În fruntea redac?iilor dinChi?in?u, au fost angaja?i oameni (de na?ionalitate rus?) verifica?i de regim, dar care nu au avutabsolut nimic cu b??tina?ii.3. Pierdereaidentit??ii na?ionale la postul de munc?- Coresponden?ii locali erauobliga?i s? cunoasc? limba rus? la perfec?ie, s? fie membri de ai PartiduluiComunist ? s? fie urma?ii unor familii muncitore?ti sau ??r?ne?ti.
4. Cenzura înpresa basarabean?- Prezint? modalit??ile aplicate de autorit??ile comunistepentru controlarea tuturor informa?iilor ?i opiniilor. v Emilia?ercan define?te acest proces astfel: “Cenzuraa avut drept scop ob?inerea controlului total ?i impunerea ideologieipartidului, în a?a fel încât cet??enii, neavând surse de informare real?, aufost supu?i unei îndelungate opera?ii de sp?lare a creierului.” 5.
Limbajul de lemn- Nicolae Manolescu spune c? “În limbajul politic, limba de lemn are, cafunc?ie esen?ial?, mascarea ideologic? a realit??ilorneconvenabile.” Limba de lemnface parte din propaganda de pres? întrucât dezinformeaz? cet??enii prinnon-informare, manipuleaz? prin repeti?ie ?i monopol, ofer? un text f?r?informa?ie fiind una dintre cele mai importante metode de “sp?lare a creierului”a perioadei comuniste. Acest instrumentbine definit putea fi u?or identificat pe baza tr?s?turilor caracteristicepentru presa acelor timpuri:v Metaforavegetal? care oferea o nuan?? dinamic? discursului;v Nu se întrebuin?eaz? pronumele personal la persoana Isingular, doar < noi> , exemplu: noi credem c?…;v Areun caracter impersonal ?i pasiv al frazelor;v Eraufolosite construc?ii verbale în locul verbelor;v Prezen?amaniheismului- lipsa nuan?elor, existen?a a dou? categorii: bine sau r?u,prieten sau du?man. Dup? cum spunea George Pruteanu: „În sensulei clasic, limba de lemn este jargonul complex, cu particularit??i lexicale,topice ?i stilistice, elaborat de puterea totalitar? pentru a-?i obscurizadiscursul. Limba de lemn este astfel opusul transparen?ei, ea trebuiedescifrat?, citit? printre rînduri”.Întreb?ri de cercetare:1. Care a fost scopul ? Cine a fost implicat?2. Careau fost instrumentele de men?inere a propagandei?3.
Dece propaganda a avut succes?4. Careau fost consecin?ele ei? Metodologie:Cercetarea propus?, poate fi realizabil? prin studierea ?i cunoa?tereapresei din anii 1940-1945, ?inând cont de tematica abordat? în presa periodic?republican? ?i local?.Conform ideologiei comuniste, presa periodic? avea drept sarcin? de aintroduce în concep?ia locuitorilor exactitatea politicii anexioniste promovatede URSS, totodat? urmând s? fie inspirat? ura fa?? de poporul român de pestePrut cu ajutorul presei locale. De o importan?? major? sunt lozincile prezenteîn majoritatea ziarelor, care aveau drept scop chemarea la solidaritate cucelelalte popoare din cadrul Uniunii Sovietice prin pream?rirea roluluiPartidului Sovietic ?i cultul personalit??ii, ex: “Tr?iasc?politica de pa?e a guvernului Sovietic!”sau “Tr?iasc? prietenul ?i înv???torul,vojdiul truditorilor din toat? lumea- marele Stalin! ” Pentru a în?elege mai bine leg?tura dintre propaganda comunist? ?i presabasarabean? din anii 1940-1941 este nevoie de a determina scopul principal aiacesteia:v Emilia?ercan spune c?: „ Scopul urm?rit de liderii comuni?ti din ??rile blocului comunist afost impunerea unui conformism social în rândul membrilor comunit??ilor, cares? permit? remodelarea unei societ??i întregi, a unui nou tip de personalitateuman?, a concep?iilor referitoare la rela?ia dintre individ ?i societate ?i s?impun? noi modele de rela?ii sociale”. Metodeleutilizate:1. Analiza tematic? (conceptual?)- Documente: ziare,reviste. Culegerea datelor se vor face cu ajutorul materialelor publicate dinanii 1940-1941.2.
Analiza de con?inut- explorarea materialului, analiza ?iinterpretarea rezultatelor. Acest tip de analiz? permite clasificarea ?iselectarea informa?iilor din cadrul unui articol. Analiza datelor Pentru a ob?ine un rezultat relevant, este necesarinventarierea unui num?r cât mai mare de articole, care scot în eviden??problema abordat? de cercetare. Sarcina acestei analize este de a demonstrapropaganda comunist? în pres? pe timpurile sovietice cu ajutorul c?reia s-aprodus o dezna?ionalizare major? în rândurile poporului Basarabean. Pentru aface posibil? aceast? cercetare, este nevoie de accesarea arhivelor din cadrulBibliotecii Na?ionale din Chi?in?u.
Ziarul “Moldova So?ialist?”. Conform analizei “Degradarea sistemului de înv???mânt, mass-media ?ipersecu?iile religioase din Moldova de la est de Prut în timpul primei oupa?iisovietice”de Mariana ??ranu, afl?m c? în cadrul redac?iei ziarului au fostcreate sec?ii de propagand? ?i agita?ie, coordonate de persoanele verificate deregim- ru?i de na?ionalitate. La fel, este important de men?ionat c? nu au fostpromova?i nici un reprezentat al intelectualit??ii autohtone în rândulziari?tilor, astfel marea majoritate erau originari din Rusia,fapt cedemonstreaz? c? regimul comunist nu acorda nici o aten?ie reprezentan?ilororiginari din Moldova, iar limba abordat? în ziare era: limba rus? sau limbamoldoveneasc? (l. român? cu grafie chirilic?). Pe 30 iunie 1940, apare o nou? publica?ie subtitlul “Tr?iasc? Basarabia ?i Bucovina Sovietic?”, articol care confirm? c? presa devenise uninstrument de propagarea ideologiilor comuniste r?spândind genericul sovietic. Data Titlu Prezen?a fotografiei Observa?ii Limba 30 iunie 1940 “Tr?iasc? Basarabia ?i Bucovina Sovietic?” nu Prezen?a limbajului de lemn “Norodu truditor a Bessarabiei, locuite în ?ei mai mare parte cu ucraineni, cum ?i locuitorii p?r?ii de la aniaz? noapte a Bucovinei, fra?ii ?i surorile de un sânge a locuitorilor Ucrainei Sovietice se întoarn? în familia mare a noroadelor URSS” L.
român? pe baza grafiei chirilice Data Titlu Prezen?a fotografiei Observa?ii Limba 30 iunie 1940 „Tr?iasc? ?i înt?reasc? soiuzu fr??esc a URSS de alte na?ionalit??i!” nu L. român? pe baza grafiei chirilice Data Titlu Prezen?a fotografiei Observa?ii Limba 19 febr 1941 „Tr?iasc? iubitul Stalin ?i saratnicul lui – tovar??ul Molotov! nu Lozinci: „Tr?iasc? politica de pa?e a guvernului sovietic!”; „Tr?iasc? partidul de nebiruit a lui Lenin-Stalin!”; L. român? pe baza grafiei chirilice Data Titlu Prezen?a fotografiei Observa?ii Limba 19 febr. 1941 „Tr?iasc? prietenul ?i înv???torul, vojdiul truditorilor din toat? lumea – marele Stalin!” nu L. român? pe baza grafiei chirilice Data Titlu Prezen?a fotografiei Observa?ii Limba 11 mai 1941 „Lupt?m pentru „ghine” ?i „otlicino” nu Folosirea rusismelor în cadrul titlului: Otlicino-ro.bine.
Articolul este rumat de textul: „S? avem în vedere ?i alt? latur? a limbii ?i anume c? az, când moldovenii au început zâdirea socialismului al?turi de celelalte noroade fr??e?ti ale URSS intr? ?i în limba moldoveneasc? multe cuvinte, mai cu seam? ruse, n?scute de revolu?ie” L. român? pe baza grafiei chirilice Înziarul “Schimbul Leninist” ?i ziarul “Argus” din data de 5 iulie 1941,urm?rim un articol cu caracter antiromânesc în care România apare drept o ?ar?f?r? viitor, iar românofobia devine o doctrin? de stat: Data Titlu Prezen?a fotografiei Observa?ii Limba Necunoscut “Starea gra a ??ranilor români” nu Persist? cenzura. Se men?ioneaz? c?:”Pelagra, tuberculoza, râia îi omoar? pe ??ranii no?tri. Copiii rar dac? ajung pân? la un an. Acei care tr?iesc, cresc slabi, f?r? putere.
..” Limba rus? Ziarul”Colhoznicul Moldovei” propag?cultul unei vie?i ideale în cadrul lucrului în colhozuri, astfel în majoritateaziarelor nu se g?sesc rubrici de cultur? general? sau importan?a unor studiipost liceale.
Mai mult de atât, to?i coresponden?ii ?i ziari?tii erau proveni?idin rândurile muncitorilor, ??ranilor sau elevi, neavând studii în domeniuldat. Data Titlu Prezen?a fotografiei Observa?ii Limba 11 mai 1941 „Pr??itu ?i plijitu în raionul Tiraspol” da Lozinci: „Colhozul îi garan?ia vie?ii noastre avute” L. român? pe baza grafiei chirilice Data Titlu Prezen?a fotografiei Observa?ii Limba 11 mai 1941 „S? cre?m condi?ii cât mai bune pentru cre?terea sem?n?turilor” da Lozinci; „Am mântuit pr??itul r?s?ritei”, „Sem?natul a fost mântuit la vreme” ?i „Pr??itul sfeclei de zah?r” L. român? pe baza grafiei chirilice Ziarul”Basarabiasovietic?” Data Titlu Prezen?a fotografiei Observa?ii Limba 30 iunie 1940 “Bessarabia slobod?” nu Prezenta cenzurei. Prezen?a unei campanii antiromâne?ti prin con?inutul articolului care descria m?re?ia poporului sovietic ?i eforturile lui de salvare a popula?iei de “jugul românesc”.
Limba român? ?i rus? ConcluzieInforma?iileob?inute ofer? posibilitatea s? afirm?m c? în perioada ocup?rii teritoriuluiBasarabean, presa a suferit numeroase schimb?ri, pierzându-?i din veridicitate,iar popula?ia ??rii au fost minim informa?i din cauza cenzurii introduse. Pozi?iileînalte erau oferite persoanelor incompetente ?i inapte în domeniul presei, iarposibilitatea de afirmare personal? a fost înhibat? în totalitate. Astfel,observ?m c? presa a devenit un instrument de propagand? în anii comunismului,cu ajutorul c?rei î?i realizeaz? scopurile dorite: ura pentru neamul român,educarea maselor pentru îndeplinirea unor obiective politice ?i economice,prietenia doar între “noroadele” URSS ?i pream?rirea realiz?rilor regimului.
