Autoarea c?r?ii “Confident Public Speaking” este DeannaD. Sellnow, profesor de comunicare ?i director al programului Public Speaking Fundamentals al Universit??ii Dakota de Nord.
În afara ?colii,Deanna este activ? în Asocia?ia Na?ional? de Comunicare, Asocia?ia Central?Statal? de Comunicare si Asocia?ia Discursului ?i Teatrului din Dakota de Nord.Printre altele, ea mai are doi copii, un golden retriever ?i un motan, Oscar.Cartea a fost publicat? în anul 2005, de c?tre editura Thomson Wadsworth ?ireprezint? a doua edi?ie în seria acestor c?r?i ( prima edi?ie se intitula”Public Speaking: A Process Approach”). În cele 461 de pagini se reg?sescfotografii, schi?e, diagrame ?i alte imagini ce ajut? cititorul s? în?eleag? pedeplin informa?iile dezb?tute în carte. Codul ISBN al edi?iei pentru studen?ieste 0-534-55192-0 iar pre?ul la care poate fi achizi?ionat? cartea este în jurde $42 (aprox. 160 RON). Cartea are 18capitole (fiecare capitol are rezumat ?i activit??i practice) ?i este împ?r?it?în trei p?r?i. Prima parte (cap.
1-4) se nume?te În?elegerea Dinamicii Comunic?rii ?i dezbate no?iuni introductivedespre vorbitul în public, cauzele anxiet??ii provocate de aceasta precum ?i detaliidespre primul discurs public. A doua parte (cap. 5-13) se nume?te Preg?tirea ?i Prezentarea Discursurilor ?icon?ine toate elementele necesare conceperii unui discurs, de la alegerea unuisubiect, pân? la momentul prezent?rii. Ultima parte se nume?te În?elegerea Contextului Comunic?rii ?iprezint? contextul comunic?rii, include strategii ?i sfaturi aferentediferitelor situa?ii. De exemplu, comunicarea în grup: cum s? vorbe?ti ?i s?lucrezi într-un colectiv. De asemenea, la final se afl? dou? apendice, unglosar, un index ?i o pagin? de referin?e. De men?ionat este ?i sec?iunea”Returning to technology” ce îndreapt? aten?ia spre consultarea unui CD sau aunui site web.
Lucrarea începe cuo întrebare: De ce s? studiem vorbitul în public? Este o întrebare bun?, ?inândcont c? la prima vedere pare un subiect u?or. Îns? conform unor statisticivorbitul în public este mai de temut decât cutremurele, zburatul cu avionul,înotul ?i chiar decât moartea. Mul?i se înscriu la cursurile de public speaking pentru c? sunt obliga?i s? o fac?.
Autoareaprezint? 3 situa?ii în care vorbitul în public ne este de folos: în via?apersonal?, în facultate / studii ?i în via?a profesional?. Fiecare subtitlueste înso?it de câteva exemple pentru a în?elege mai bine. Spre exemplu, lasubtitlul “Via?a profesional?” este dat? o list? cu cerin?ele pe care le auangajatorii atunci când angajeaz?. Astfel de detalii înt?resc mesajul pe carecartea vrea s? îl transmit?. În continuarea sedefine?te comunicarea ca fiind procesul de primire ?i trimitere a mesajelorverbale ?i non-verbale cu scopul de a avea un în?eles comun.
Apoi se discut?despre contextul comunic?rii ?i se împarte în mai multe categorii. Prima esteîmp?r?irea în tipul comunic?rii : comunicarea intrapersonal?, impersonal? ?icea interpersonal?; apoi comunicarea în grupuri mici (pân? în 10 oameni) ?icomunicarea în public (peste 10); modelele de comunicare: linear?, interactiv??i tranzac?ional?. Toate aceste “împ?r?iri” sunt eviden?iate de diagrame binepuse la punct. Urm?torul subtitlueste despre cele 7 elemente de baz? ale procesului de comunicare: • Situa?ia • Transmi??tor (sender) • Receptor (receiver) • Canale • Feedback • Interferen?eDin ultimul subtitlu reiese c? vorbirea în public trebuies? fie etic?.
Etica reprezint? principii echitabile despre ce este bine ?i r?u,moral ?i imoral, dreptate ?i nedreptate. Aceste principii au la baz? virtu?iumane ca respectul ?i onestitatea. Sunt 5 criterii ce trebuie respectate pentruca un discurs s? fie considerat etic: alegerea subiectului ?i scopul,recunoa?terea prejudec??ilor personale, alegerea dovezilor, men?ionareasurselor de informa?ii si exprimarea ideilor oral. Al doilea capitol seintituleaz? “Cope with public speaking”?i arat? motive, cauze ?i rezolv?ri ale temerii de a vorbi în public.Anxietatea de a vorbi în public este doar un tip al nelini?tii/fricii legate decomunicare, dar un tip ce afecteaz? mai multe persoane decât oricare altul.Frica de a vorbi în fa?a oamenilor poate proveni din experien?e negative dintrecut, exemple negative sau chiar repro?urile proprii (negative self-talk).
Searat? c? aceast? fric? poate fi redus? ?i se exploreaz? trei metode care ?i-audovedit eficien?a de-a lungul timpului. Printre ele se num?r? înv??area de a terelaxa. Apoi men?inerea st?rii de relaxare în timp ce î?i imaginezi situa?iitot mai tensionate ale comunic?rii. Restructurarea cognitiv? de asemenea a datrezultate. Ea const? în înlocuirea propriilor repro?uri cu laude (positive selftalk). Ca o concluzie a capitolului, autoarea arat? c? frica nu dispare pestenoapte, dar c? prin men?inerea acestor exerci?ii, împreun? cu relaxarea vorajuta la îmbun?t??irea calit??ii discursului.
Al treilea capitol înva?? bazele unui discurs bun.Elementele de baz? sunt con?inutul, structura ?i prezentarea propriu-zis?.Deosebit de important este ca discursul ?i cele trei elemente de baz? aleacestuia s? fie conectat la auditoriu.
Principiile pentru con?inut trebuie s?fie legate de alegerea subiectului ?i scopul acestuia. Pentru structur? trebuieales elementele de introducere, mijloc ?i concluzie precum ?i elemente lingvistice?i de stil. Iar pentru o prezentare bun? trebuie s? ?tii s? î?i expui ideileîntr-o manier? în care mesajul t?u s? fie eviden?iat f?r? s? fie contrazis saudistrat. Din ultimul subtitlu se în?elege c? vorbirea în public trebuie s? fieetic?. Etica reprezint? principii despre ce este bine ?i r?u, moral ?i imoral,dreptate ?i nedreptate.
Aceste principii au la baz? virtu?i umane ca respectul?i onestitatea. Sunt 5 criterii ce trebuie respectate pentru ca un discurs s?fie considerat etic: alegerea subiectului ?i scopul, recunoa?tereaprejudec??ilor personale, alegerea dovezilor, men?ionarea surselor deinforma?ii si exprimarea ideilor oral.În capitolele 5 ?i 6 se arat? cum poate o persoan? s? î?iselecteze un subiect de dezbatere ?i cum s? î?i în?eleag? audien?a. Estemen?ionat? metoda “Funnel”, un proces în cinci pa?i menit? s? “îngusteze” ?i s?sintetizeze un subiect general într-o tez? pertinent?. Analiza audien?ei esteun mijloc esen?ial pentru în?elegerea publicului. Prin analizarea din punct devedere demografic, social ?i psihologic î?i po?i adapta discursul în a?a felîncât s? fie relevant pentru ascult?torii . Dar înainte de a în?elege publicultrebuie întâi s? te în?elegi pe tine, ceea ce crezi ?i ceea ce pre?uie?ti.
Abiaapoi po?i avea în?elegere ?i respect pentru diversitatea cuno?tin?elor, valorilor, credin?elor ?i atitudinilorascult?torilor . Materialul de sprijin bazat pe research adaug? profunzime discursului, dup? cum se spunea ?i încarte, ?i ajut? la completarea ciclului înv???rii (cercul înv???rii). Astfel,cercetarea este subiectul capitolului 7 ?i 8. O prezentare bun? este bazat? pefapte care sprijin? teorii, statistici care demonstreaz? solu?ia unei probleme,defini?ii, descrieri ?i explica?ii care clarific? aspecte ale subiectului(subiect care poate fi necunoscut audien?ei). Cercetarea poate consta îninterviuri, observa?ii, materiale fizice ?i chiar internet. Dar cercetareatrebuie s? fie, în primul rând, etic?.
Pentru a evalua materialul strâns, este bines? fie puse urm?toarele întreb?ri: Esterelevant? E credibil? E un subiect curent, de actualitate? R?spunde la toateîntreb?rile importante? Am consultat o varietate de resurse? Folosind ovarietate de material de sprijin ?i resurse ?i le document?m corespunz?tor vomface ca prezentarea noastr? s? fie eficient? la maxim. Organizarea ideilor principale este definit ca fiindprocesul de aranjare a p?r?ii macro-structurale a con?inutului discursului. Aceastapoate reduce frica vorbirii în public, care în mare este de fapt frica denecunoscut. Capitolul 9 se concentreaz? pe un set de reguli, asociate cuorganizarea corpului unui discurs. Corpul unui text trebuie s? consiste din 3-4puncte principale care urmeaz? un “?ablon”. Cele mai cunoscute “?abloane”pentru aranjarea ideilor sunt cronologice, narative, cauzale, contrastante etc.
Dezvoltarea corpului unui discurs este primul pas important în organizareamacro-structural?.Mi-a pl?cut in special un subtitlu al capitolului privitorla captivarea auditoriului. Se sugera ca vorbitorul s? se foloseasc? chiar deprima propozi?ie pentru a face aceasta. Pentru c? ascult?torii sunt tenta?i s?fie distra?i de interferente interne sau externe, e indicat s? atragi imediat aten?iaasupra ta. In dezvoltarea unei metode personale de a atrage aten?ia te po?i las?inspirat de întreb?ri, citate, pove?ti sau exemple, statistici ?i chiar umor.
Indiferent de ceea ce alegi, totul trebuie mereu s? fie în concordan?? cusubiectul dezb?tut; altfel, publicul va fi dezinformat si distras. O întrebare sau oserie de întreb?ri pot captiva audien?a dac? sunt direct îndreptate c?tre eisau c?tre subiectul t?u. Se pot folosi întreb?ri retorice sau directe. O întrebareretoric? inten?ioneaz? s? stimuleze gândirea, nu a?teapt? un r?spuns. Întreb?riledirecte, spre deosebire de cele retorice, cer un r?spuns efectiv si sunt maigreu de folosit eficient.
De?i prezint? dificult??i, întreb?rile directe implic?fizic ascult?torii în schimbul comunic?rii ?i ca urmare îi face mai aten?i. O alt? metod? de acapta aten?ia este folosirea citatelor. Daca g?se?ti un citat scurt ?i laobiect, îl po?i folosi în prezentare. Citatul poate fi un mijloc iste? de a stârniinteresul pentru o prezentare, dar bineîn?eles doar dac? este în concordan?? cusubiectul acesteia. Pentru c? oamenii sunt în mod natural atra?i de relat?risau povestiri, un mijloc eficient de a atrage aten?ia este povestirea saucrearea unei relat?ri ce serve?te ca exemplu în prezentare. Exemplele reale tinds? atrag? mai mult deoarece apeleaz? la dimensiunea senzitiva a ciclului înv???rii( „learning cycle”).
Un exemplu ipotetic poate lua forma unei transpuneri apublicului într-o anumita situa?ie sau inventarea unui personaj care se afl? într-oanumita situa?ie. În acest caz, trebuie men?ionat imediat c? povestea nu este adev?rat?. Pentru a scrie discursuripublice eficiente trebuie avut? mare grij? la conceperea introducerii ?i aconcluziei. Acestea sunt cruciale din cauza efectului “primacy-recency”: ascult?toriiau tendin?a de a re?ine începutul ?i sfâr?itul a ceea ce aud. Introducerileeficiente servesc 5 func?ii importante: captivarea auditoriului, stabilireaunui raport, stabilirea credibilit??ii, prezentarea subiectului ?iprevizualizarea punctelor principale. Concluziile eficiente servesc 3 func?iiimportante: consolidarea subiectului principal, motivarea ascult?torilor dea-?i aminti discursul ?i crearea unei senza?ii de încheiere. Conturareadiscursului este important? pentru vorbirea în public din 4 motive primare:plaseaz? con?inutul într-un ?ablon cunoscut ascult?torilor; permiteflexibilitate pentru a ajusta mesajul în timp ce vorbe?ti, ofer? o oportunitatepentru auto-criticism ?i reduce frica.
Conturarea se face cel mai bine în treifaze: conturarea de preg?tire, conturarea formal? ?i conturarea vorbirii.Vorbitorii care respect? ?i depun eforturi pentru a completa acest proces auparte de recompense: discursurile lor sunt bine organizate, bine documentate ?icomplete. Limbajul ?i stilul ales sunt cruciale pentru eficien?a unordiscursuri deoarece ele pot inspira audien?a s? asculte ?i s? fac? ideilevorbitorului memorabile. Un discurs este bine preg?tit doar dac? prezentareaeste bine preg?tit?. Prezentarea nu este altceva decât cum prezin?i un discursprin tonul vocii, expresia fe?ei si a corpului. Acestea sunt comunic?rinon-verbale care au de-a face cu ceea ce spunem sau nu. Cele patru metode aleprezent?rii unui discurs sunt impromptu, manuscris, memorat ?i improvizat.
Undiscurs poate con?ine elemente din mai multe metode dar întotdeauna apar?inuneia singure. Auxiliarele unei prezent?ri înt?resc discursul, clarific?mesajul ?i adaug? varietate. Acestea reduc anxietatea ?i cresc ?anselere?inerii mesajului prezentat. Materialele auxiliare (audio sau vizuale) sunt de mare folos atunci cândtrebuie explicate o idee. În carte se vorbe?te despre utilitatea acestormateriale.
Ele pot fi obiecte, modele, fotografii, har?i, diagrame, înregistr?ri,citate ?i altele. Acestea îmbun?t??esc discursul, ad?ugând-i varietate sicredibilitate. Sfatul autoarei atunci când se folosesc astfel de materiale eras? existe o preg?tire temeinic? înainte de prezentarea propriu-zis?; s? fiestabilit momentul când le integr?m, un moment potrivit. Concepute si folositeadecvat, materialele auxiliare fac un discurs bun sa fie chiar mai bun, f?cândmesajul mult mai clar si mai u?or de re?inut de c?tre auditoriu. Comunicareainformativ? este procesul de împ?rt??ire a cuno?tin?ei cu scopul de a creaîn?elegere comun?. Un vorbitor informeaz? r?spunzând la întreb?ri ca “ce”,”cine”, “când” ?amd. Sunt trei tipuri de discurs informativ: descriere,explicare ?i demonstrare. Cele mai informative discursuri ofer? elemente dintoate 3, dar în principal se concentreaz? numai pe una.
Recomandarea autoareiatunci când preg?tim un discurs informa?ional era s? r?spundem la 5 întreb?ri:Este discursul meu nou? Este discursul meu relevant? Este discursul meu neobi?nuit?Se adreseaz? discursul meu nevoilor auditoriului? Daca r?spunsul la toate întreb?rileeste afirmativ înseamn? ca discursul nostru va crea informa?ie ce va fi u?or dere?inut si de aplicat de c?tre auditoriu.Convingerea este definit? ca fiind procesul deinfluen?are a credin?elor, valorilor sau a comportamentului altora. Discursulpersuasiv difer? de discursul informativ prin faptul c? vorbitorii persuasivisunt mai mult lideri decât înv???tori. Analizând audien?a, po?i descoperipublicul ?int?, s? î?i adaptezi discursul ?i s? reduci anxietatea în timp cecre?ti eficien?a. Vorbitorii persuasivi de succes î?i preg?tesc ?i î?i prezint?discursul într-un mod care apeleaz? lacredibilitate, logic? ?i emo?ie. Aceasta cre?te ?ansa ca ascult?torii s? fie deacord cu tine ?i chiar pasiona?i de subiectul dezb?tut. Sunt doua tipuri dediscursuri persuasive: discursul persuasiv dispozi?ional (Dispositional Persuasive Speeches) si discursul persuasiv de ac?ionare(Actuation Persuasive Speeches).Discursul persuasiv dispozi?ional este creat special pentru a influenta ascult?toriicu privire la un subiect, ce poate fi legat de credin??, atitudine sau valori.
Discursul persuasiv de ac?ionare este f?cut pentru a influenta comportamentul;a indemna pe cineva la ac?iune. In profesia de urbanist va trebui s? „jongl?m”cu astfel de discursuri pentru a ne impune într-un colectiv si pentru a ne îndepliniobiectivele.Discursurile speciale sunt ?inute la evenimente unice.Scopul lor este s? invite ascult?torii s? fie de acord cu vorbitorul desprevalorile unei persoane, obiect, eveniment sau loc.
De obicei ele dureaz? maipu?in de 5 minute. Pentru a fi eficiente, discursurile trebuie sa fie scurte,umile si gra?ioase. Când prezent?m un discurs cu scopul de a distra, s? fimsiguri c? suntem conci?i, la subiect ?i folosim un sim? al umorului adecvatsitua?iei. Lucrul în grupuri mici devine rapid metoda preferat?pentru rezolvarea problemelor. Succesul lucrului în echip? este reprezentat deomogenitatea sa ?i de în?elegerea rolului fiec?rui membru al echipei. Un grupcare rezolv? problemele este mult mai eficient dac? este heterogen, relativmic ( 5 -7 membri) ?i are un scop comun.Ca urbani?ti, vom fi mereu în contact cu persoane care provin din mediidiferite, care nu ne împ?rt??esc ideile ?i convingerile. Uneori vom fi obliga?is? lucr?m în comun cu ace?tia pentru a rezolva o problem? ap?rut?.
De aceeaeste important? înv??area lucrului în echip?.În încheiere, ca o p?rere personal?, consider cartea unmijloc eficient de a înv??a bazele unei prezent?ri ?i de a învinge anxietateaprivitoare la vorbitul în public. Este foarte bine structurat? (p?r?i,capitole, subtitluri, paragrafe, chenare) ?i frumos ilustrat?. Totu?i, sunt dep?rere c? titlul c?r?ii nu reprezint? exact con?inutul acesteia.
M? a?teptam lamai multe sfaturi, experien?e ?i poate câteva “tips&tricks” din spatele cortinei. Informa?iile prezentate suntîns? complete din punct de vedere teoretic ?i completeaz? aptitudinile necesareunui viitor specialist în domeniul planific?rii urbane. Acesta trebuie s? aib?o gândire analitic? ?i s? rezolve probleme, s? aib? bune aptitudini decomunicare ?i s? fie un bun mediator ?i negociator. Cred c? s-au atins toateaceste puncte, a?adar, per total, e o carte ce merit? citit?, atât în cadrulunui curs, cât ?i în timpul liber; e perfect? pentru cei care vor s? înve?e s? î?istructureze un discurs ?i pentru cei care vor s? î?i înving? teama de a vorbi înpublic.